Dupa ingrati sa nu alergi cu bomboane

Suntem diferiti.Cateodata prea diferiti si nu intelegem la timp ca avand caractere si personalitati,culturi si moduri,gandire si crestere diverse,la un momentat dat intr-o simpla relatie sau prolungata in timp,provoaca stupoare si dezamagire si ramanem impolmoliti in propriile singuratati.Atunci incepi sa construiesti un zid armura in jurul  tau,in jurul vulnerabilitatii convalescente,sa nu mai poti fi atins de rautatile exterioare si confuz,incerci sa intelegi de ce cand  oferi in numele prieteniei si al iubirii,cand sadesti zi de zi cu grija sentimente,cand incerci sa gasesti un sambure de sinceritate in persoanele in care investesti,ti se raspunde cu indiferenta si de multe ori cu timp nesfarsit de absenta.Sa devii la fel,iti propui,sa nu te mai doara,sa nu te mai astepti la binele care intarzie sa vina si te pui in mintea celui care te -a dezamagit,incerci sa dai un sens rautatii si a ingratutidinii cu care te-a tratat.Inutil insa.Continui sa ramai aceeasi persoana,pentru ca esti format dintr-o pasta buna ,dar te izolezi,comunici banalitati si nu mai investesti,nu mai alergi cu bomboane dupa cei care te-au cautat doar cand i-au ars buza,nu mai ai incredere in oameni,satul de masti si fraze atipice.Nu mai intra senin pe usile lasate larg deschise,intetionat de oameni care folosesc semenii,nu le sta in cale sa nu fi tarat si murdarit,nu mai pune temelie pe nisip,nu te increde in cel care iti spune zi de zi ca te iubeste,ca te simte frate sau sora,au apus timpurile biblice cand se profesa bine,azi suntem in zodia vantului si steaguri fiind,ne inclinam dupa rosturi.

Reclame

Prieteni,”laicuri „si SF-uri

Ce înțeleg eu printr-o prietenie ?

Respect ,feeling și restul vine de la sine.

Unii în schimb au impresia că dacă te sună de dimineață până seara cu repetitiva „ce faci și acum ce faci?”,iți este umărul pe care dacă o dată a dat dracu’în  tine să ai o problemă și il suni se zbarleste și ori iți răspunde în  doi peri ori privește telefonul și spune „na oare ce mai vrea și asta că doar abia am vorbit!”.

Unii care te cunosc de o viață dar relațiile s-au mai răcit din cauza distanței sau de multe ori ni se întâmplă să ne dăm seama că erau mai buni când erau mai mici,acum fiind mari au schimbat si look-ul și năravurile, se vor limita să îți dea cate un „laick”în pozele în care nu prea ești ok pe rețelele de socializare,bineînțeles spunându -și în sine cât ai îmbătrânit.Am crezut până nu demult că prietenii din copilărie rămân veșnic lângă tine,așa ca intr-o fotografie,cu amintiri, dar nu e chiar așa  filmul e vechi deja, o să se uite la tine de pe profilul copilului dacă ai oi mai multe și dacă ai mai puține o să rămâi în  pod,în cutii cu nimicuri.

Sunt in schimb oameni care de a lungul vieții îi întâlnim si ne devin prieteni,oameni care au aceleași viziuni despre prietenie,oameni care apar să ne învețe o lecție si ne rămân alaturi,oameni care sunt frumosi și oferă suflet,pentru că asta e cel mai important,nu schimb de bluze sau nădragi.Nu iți este prieten cel care iți dă că lui nu -i mai trebuie,prieten e cel care iți spune :”Azi vreau să ieșim împreună, să radem.mult,mi-ai lipsit!”

 

Dacă nu ai ștaif degeaba porți papuci cu toc

Îmi plac doamnele care prin eleganță poartă numele de Doamna.Trebuie să ai o educație inainte să îți cumperi o carte de bon-ton din care tu ,neghioaba dai sfaturi și pretinzi sa ți -se spună Doamna.Degeaba porți papuci cu toc dacă nu ai coloană vertebrală dreaptă, degeaba te dai cu parfum scump să ascunzi caracterul mojic  cu care te mândrești, degeaba ții la etichetă când tu nu dai importanță lucrurilor mărunte ,degeaba iți dai check- in în vacanțe luxoase când tu nu știi unde te aflii pe hartă ,degeaba noaptea te visezi lebădă, dimineața tot rățușca cea urâta ai să te trezești si asta pentru invidia care o porți femeilor simple care nu au grijile tale să își asorteze rochia de firmă cu lacul de pe unghiile cu praf între degete.Degeaba vrei să arăți lumii că tu ești importantă când scrii”ami place și antradevar”.Mândria soră cu prostia fiind , nu apleci urechea  la cei care ar avea ce să te învețe.

Dacă nu ai ștaif degeaba porți papuci cu toc,degeaba,degeaba!

Alb infinit

Te caut în albul infinit , despicănd  în două timpul,

Atribuind unei jumătăți ochii jucăuși și plini,

Celeilalte în schimb, veșnicie , să te regăsească.

În palme păstrez ninsorile ultimei ierni, grijulie

Pentru atunci cănd Venus, o să-ți intre în minți

Și din vechi temnițe simțiri noi se vor naște,

Sub văsc  să le cern ,colinde să-ți cănt.

Spre dimineață, în alb infinit, noi Unicorni,

Să scriem epilog la poveste,ritual laic urmănd

În fuga de cronicarii curioși, aripi imense deschid.

Iubiri din neant în neant se întorc.

 

 

Mă-ntreabă dorul

Mă-ntreabă dorul dacă mai știu ceva de tine

Și să-l astămpăr îi spun că în deșert plouă bacovian, cu plumb.

Îi spun apoi că ochii ,dulci otrăvuri,de nu îi vezi un timp, îi uiți.

Și-al naibii,  știe că îl mint.

Mă-ntreabă dorul dacă-ți mai scriu din cănd în cănd

Și să-l domolesc îi spun că din scrum nu nasc fluturi, ci fum.

Îi zic apoi că timpul tivește răni,nu le desface,și tac

Și el știe cum simt.

Mă-ntreabă dorul de tine și vitregă sunt cănd îi răspund

Și să-l desprind de mine, la tine-l trimit,îl alung,

Îngroapă-l adănc în zăpadă timpurie, înt-o zi de luni.

Să nu mă mai găsească.14202703_1745657342354906_4917853684941433097_n.png

 

 

 

 

Nu te sfii să vii mai devreme…

Se stinge vara în ropot de ploaie,

În port se aud note dulci de chitară,

În năvoade străng amintiri, iubiții de-o vară,

Se lasă cu toamnă-n povești.

Șoptește-mi muză dacă ești pe-aproape,

Romanța frunzei galbene ce-ți cade,

Trimite-mi văntul să joace-n colburi,

Să-mi șuiere amenințător cu ploaie.

Ascunde-ți toanele în mantia-ți lungă,

Și dă-i vinului timp să se facă,

Să-mi fie  companie ,cănd  tu ai să fii departe.

Nu te sfii să ascunzi ziua pe la șapte,

Devreme să pun perna cu vise sub cap,

Să mă găsească noaptea cu ochii -n ferestre,

Spectatoare la teatrul freamăt de copaci,

Am să mai scriu apoi căteva versuri,

Misterioase vorbe-n dodii, despre toate și despre nimic.

Nu te sfii să vii mai devreme…..

Nu te sfii, nu te sfii.11921650_801055706673734_3681990852386768427_n.jpg

 

 

 

Singur

Prin fanta-ngustă, îți ridici privirea,

Spre ceruri care gem de atăta rugă,

Ai vrea să zbori,dar aripile ți-s rupte,

Le-ai tot cusut , dar rămăn inerte,de granit ,pe brațe.

Singurătatea te pedepsețte , și-n fiecare colț de incăpere,

Te ține ghemuit ,acut, in gheare,

Și cruntă  liniștea timpanul-ți sparge.

În mii de cioburi înlauntru-ți este.

Te minți urmănd vise, din vechiul tonomat

Se scurge timpul nemilos, și îți promiți,

Exodul, că va lua sfărșit.

Îți spui că ai să te-ntorci la iarnă, la care iarnă, te referi, nu știi.

Cănd crestele de alb se-mbracă, apoi, vezi cum mugurii stau să crape,de atăta primăvară,

Și macii de rochițe firave se despoaie ,,ca apoi, să îți bată văntul și ploaia,peste morman de promisiuni,

Acasă tot mai vană-i așteptaea, bunicii mor, nu sunt super eroi,

Părinții îmbătrănesc găndind la tine,

Surori și frați tot mai departe -ți par.

Cine ești azi?

În colivie prins, urmănd un vis, 

Ești zi ce trece tot mai trist, și atăt de singur.maini-batrani.jpg

 

 

 

Rugaciune

Doamne de ceva vreme ,nori negrii se abat asupra mea si imi umbresc somnul si firea.

M-am lasat vrajita de „ochii Necuratului”,si am pierdut calea spre tine,

Si m-am uratit.

M-am inhaitat cu dracii sa trec puntea care m-a purtat nicaieri-

Si am cazut prada,in cusca cu fiare.

Doamne,perii capului meu ,la tine sunt numarati,si de aceea te rog-

Uita-te cu jumate de ochi la mine…

Si ca pe-o pacatoasa,intoarce-ma la drumul cel drept.

In nemernicia mea,cand pe scara am urcat,

Am cantat orgoliului bolnavicios,oda-

Cand jos m-am aflat,ti-am cerut neputincioasa,ajutor,

Si Tu Milostive,m-ai iertat.

C-apoi ,sa uit.

Doamne intinde-mi o mana,pana nu ma slutesc detot

Caci supararea care  ma seaca,mi-o cunosti.

Mirela-Bichigeanu

 

File din gerar

rondelul-ajungerii-la-cerIarna din visul noptii lui gerar,

umple file intregi de zapada.

Pe vrejul sperantei urc pana la luna-

adulmec libertatea si o inghit cu sete.

Nu mai simt gratiile coliviei

ce-mi apasa pe puls.

In jurnal colorez viitorul,

si citesc in limbajul Braille,implinire.

Imi dau curaj sa calc peste toate aceste zile de marti,

sa lepad aripiile de granit-

sa le-ngrop adanc  in pamantul campieii,

pe care naste doar iasca.

La rasaritul zilei ,pe care o astept de mult,

si cenusa sa fiu-

am sa renasc.

 

 

 

Doina

Cand vine Craciunul pe meleag strain,

singura sorb din cupa cu amar,

din amintiri nutrindu-ma cu doruri.

Prapastie adanca ,de casa ma desparte.

E timpul de colinde si de impartit iubire,

din cerul asta negru,astep macar sa ninga,

si ingerii s-au dus pe semne in vacanta,

ghirlande din frunze moarte,

impodobesc pustiul.

„Galbena gutuie dulce,amaruie

Lampa la fereastra,toata viata noastra”

Azi mi-e rugaciune.

Cand vine Craciunul pe meleag strain,

tine-mi treaza mintea,Doamne-

sa mai cred in minuni.Craciun_peisaj